Ferigile sunt plante sporifere, fata de gimnosperme si angiosperme care sunt plante spermatifere, producatoare de seminte. In ciclul de viata al ferigilor alterneaza cele doua generatii: gametofitul (n) si sporofitul (2n). Generatia de lunga durata este reprezentata de sporofit (2n) - feriga propriu-zisa. Ambele generatii sunt pluricelulare si independete nutritional.
Caracteristici:
- Sunt plante vasculare inferioare, cormofite fara flori si seminte;
- Au fost primele plante care au populat uscatul o lunga perioada de timp. Ferigile au cunoscut o mare dezvoltare in perioada carbonifera, cand erau paduri de ferigi uriase;
- Cormul la unele ferigi este incomplet, lipsit de radacina si frunze;
- La ferigi apar cele mai simple vase conducatoare lemnoase - numite traheide si liberiene, de aceea ferigile se mai numesc vasculare;
- Tesutul conducator lemnos este format din celule moarte cu pereti lignificati;
- Traheidele au rol de sustinere a plantei si reprezinta un caracter de adaptare la viata de uscat;
- Tulpina este adesea subterana si se numeste rizom;
- Sunt iubitoare de umezeala;
- Se inmultesc asexuat prin structuri specializate numite spori;
- Ferigile superioare din clasa Filicate au frunze mari, petiolate, cu numerosi lobi divizati, cele tinere sunt rasucite in spirala; sporangii sunt dispusi pe dosul frunzelor.
Reprezentanti:
Feriga comuna, feriguta, coada calului.
Importanta:
Importanta stiintifica:
Importanta practica:
- multe ferigi se cultiva ca plante decorative
Evolutie:
Din pteridofite au
derivat gimnospermele si anume dintr-o pteridofita heterospora -
planta care formeaza doua tipuri de spori: sporii mici =
microspori au evoluat in microsporofile si sporii mari =
macrospori au evoluat in macrosporofile.
In cursul evolutiei microsporofilele s-au transformat in stamine,
microsporangii in saci polinici, macrosporofilele in carpele si
macrosporangii in ovule.
